să fiu?

să fiu nătângă și să-ți spun
că stai și privești degeaba cum plouă
în loc să mă întrebi ce naiba mai fac
și de ce tună la mine în suflet?

să mă plâng că nu mai suport
să te vâd cum treci cu privirea
ca și cum ai vrea să știi
– dar mai bine nu- căci știința te omoară?

să zic sau să nu mai zic
că degeaba îmi pasă de alții
că lor nu le pasă de ce mă apasă pe mine
și fulgerele se chinuie pe cer
luminând abisul?

să fiu nătângă și să-ți spun
că nu mai aștept nimic de la tine
nici măcar un sfărșit de toamnă
nici o seară, nici un minut
în care să mă întrebi de ce naiba nu am mai venit…?

să fiu nătângă și să cer
un pic de timp, înapoi,
în care să nu îți fi dat ceva
nicio pupă, niciun sprijin, nici nimic?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s