vocea ta

vocea ta – o toamna păgână

cu copaci ronţăiţi de veveriţe

pănă la sentimente

armura nu îţi mai este lustruită

nici şlefuită

eşti doar un om fără arme

un bărbat care nu ştie să iubească

dacă nu e barbar.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s