extras dintr-o poveste II

el nu era prost, dar se prefacea destul de bine. nu putea altfel, avea prea multe handicapuri sociale pentru care era judecat pe la spate. el nu era gelos, nu (mai) avea niciun drept sa fie, el a plecat primul, el a inselat primul, el nu mai avea nicio obligatie fata de ea.  dar avea un viciu. si nu, nu era ea. viciul lui era sa uite de probleme cu orice spirtoasa sau tamaioasa…si atunci devenea rigid, se impiedica de ea la propriu,  ochii i se lipeau pe ea, fara niciun zambet. si a doua zi ii uita chipul, ii uita existenta, ea era libera din nou din punctul lui de vedere.

ea nu si-a catalogat niciun fost iubit ca fraier, pentru ca niciunul din ei nu a fost, pana la el. ea nu voia sa fie libera si nici translucida cand el era beat. voia sa fie stresata, sa fie sarutata, tinuta de mana, voia sa fie cautata de el. niciun bla,bla.. chiar si cand ea avea dubii a fost acolo langa el, pentru ca inima invinsese mintea si lumea. dar el o convinsese ca e libera.  ea nu a baut de necaz, a plans. si apoi cand oboseala a invins-o, a devenit geloasa, foc si para, dar mandra, pentru ca nu mai era loc de sinceritate.

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s