nu mai vreau sa ma gandesc

si ma gandesc ca nu mai vreau sa ma gandesc la linii mari,la blocuri de idei. vreau sa posed,vreau sa am pur si simplu, fara sa cer. e o intrebare acolo care s-a cerut rostita: cat ma mai tii? raspunsul s-a ingramadit intr-un sarut,si a ramas mut. nu ma privi acum,lucrurile s-au rasturnat. mai bine ma cauti intr-un timp limitat,cand orele dintre noi nu se vor dilata si nu se vor aseza la taclale,la cafea, cu fumul de tigara sprijinit ironic intr-un nor,care nu stie decat sa pufaie surd,fara umor.
lucrurile dintre noi sunt prea mari ca sa le putem ocoli.
nu obstacole,lucruri.
da,lucruri care cad de pe o suprafata neteda, cu ganduri cat un bloc de idei,in care nu a locuit nimeni niciodata.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s