decembrie

se strecoara decembrie in picaturi matriciale in nisele absurdului contidian. o obsesie, mi-ai fi zis mai demult, nu ar fi putut creiona atat de bine nerabdarea cu care astepti pur si simplu o minune. decembrie imi citeste gandurile,ca de fiecare data. pe cele ascunse,nechibzuite,nelinistite care nu vad lumina zilei si nici pe cea a intunericului,inchise sub lacat intr-un spatiu vid,netulburat. si atunci,de unde stii tu,Doamne,cum poti sa intuiesti,doamne, umilitele mele nevoi?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s