plimba-te cu mine prin toamna

plimba-te cu mine prin toamna, sa ne ingramadim degetele prin tufisurile scaparate, sa ni le pictam amandoi in acceasi culoare.
o sa vezi cum o sa ni se schimbe culoarea ochilor, cum va deveni adanca ;i cum se va apropia de cerul acesta albastru care se adanceste uneori in canile de cafea pe care le bem dimineata cu ochii inchisi.
atunci o sa ni se dilate ;i o sa ni se lungeasca inimile ca umbrele noastre care se saruta fara sa se atinga atunci cand e cald,atunci cand e bine.
aburii dintre rasuflarile noastre fierbinti se vor snopi in graba,pun pariu, ca sa vada primii care sarut fuge mai repede catre celalalt.
plimba-te de mana cu mine prin toamna, pe strazile inuielate cu frunze ragusite si pentoarse cu tuica ;i uita-te cum se scutura lumea peste noi, ca pe o panza, curgand uleios.
ma intreb daca ma simti si tu,uneori,ca o idee iesita din Alb, ca si cum umbra unei idei nocturne s-ar fi intruchipat peste zi intr-o faptura ce te scoate fortat la plimbare prin parc.
nu te-as invinovati pentru pasii intorsi printr-un periplu al noptilor nedormite,pentru ca si eu ma simt uneori proaspat iesita dintr-un alt contrast. atunci mi se plimba pe talpi dorul de noi ingalbeniti sub o streasina, un dor pe care-l macin in toate anotimpurile dintr-un alt dor nemarginit.
e o intamplare atunci caci ideea noastra de noi se translucide ,iar gandurile mele vinovate se vor iertate si vor sa te scoata la plimbare prin oras.
asa ca plimba-te cu mine de mana macar prin toamna aceasta….

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s