naivitate si prostie

am trait odata,demult,intr-o ceasca de cafea.
imi era tot timpul frig,si sete.visam soareke.il visam cu atata ardoare incat ma dureau ochii.mi-l imaginam in fata ochilor.incepusem sa joc si treatru : ma credeam la o terasa in oras,pe marginea unui lac,si el imi batea nervos in privire.imi cuatam ochelarii de soare prin geanta,tafnoasa,inganandu-i razele; imi suflam bretonul de peste ochi cu oftaturi puternice ce atrageau privirile curioase ale domnilor eleganti si ale tarfelor lor : ce ai fata de ce ofetezi? ma intrebau ele… si eu le raspundeam pedanta : ma inoportuneaza soarele ! vorbeam eu si tot eu imi raspundeam pe tonuri mai pitigaiate,altele mai sobre…doar soarele-mi lipsea din peisaj….

apoi intr-o zi m-a auzit domnul fat frumos.era imbracat la fel ca in piesa mea de teatru.avea vocea calda si serioasa.avea privirea blanda si mana moale. mi-a zis,atunci,ca nu e frumos ca domnisoarele sa-si piarda vremea in cescute…de cafea. eram domnisoara ,da,da da!!! ce fericire sa fiu domnisoara…..de atunci traiesc intr-o camera alba cu ganduri multe.scena e departe.. nici teatru nu mai joc..nu mai am cu cine.acum vorbesc cu domnul….imi povesteste multe….. odata mi-a aratat o piatra …. de chihlimbar.mi-a zis ca a luat-o din soare.

dar e iarna afara! am strigat inciudata! ma minti..ma minti ….
si am fugit ……

****
acum beau cafea la o terasa prin oras… soarele imi sta pe umar,batran ca si mine.rasufla greu si maraie la oameni.e singurul meu prieten si caine de paza.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s