toamna,iar.

8211ma prostesc frunzele de toaamna ce se sfarama sub glasul lui alifantis,sub versul lui nichita.ma prostesc de-a binelea gandurile mele de dor ,de mers inapoi catre izvorul dorului.
toamna isi leaga cercei de vuiete la urechi si isi alearga paietele de jur imprejur pana cand acestea ametesc si se cad in lehamite leganandu-se de pe un sold pe altul spre decembrie.
toamna isi leaga in buchete mici raze de soare si le spanzura de cer sa-i lumineze pe timp de ploaie borcanul cu miere si dulceata.
toamna se cramponeaza de ploi imbrobodite in multe zorzoane si se vaita in padure asemeni unei iele neviolata la apus.
toamna isi ploua acoperisul cu zamganeli de aripi,cu vuiet de nerv si planset acru.peretii lumii se claxoneaza intre ei :
-mai la tine ploua?
– da,dar ploua cu soare!
atunci tot mai bine ii la mine
– ca mie ploaia noaptea-mi canta…

si noaptea mie-mi canta ploaia…
si toamna….
iar.

asculta :

ploaia de dinu olarascu

Anunțuri

4 gânduri despre „toamna,iar.

  1. din nou dinu olarasu..mai
    voi fetelor le aveti cu muzica:D
    oricum frumoasa descriere a toamnei..cum altfel decat hipersentimnetala

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s