povestea vinului

povestile de toamna sunt mereu aceleasi.asta pentru ca in butoiul cu melancolie se strivesc strugurii culesi din aceeasi vie.soarele arde si parjoleste,flirteaza si cucereste.e aceeasi poveste. ..
toamna soarele paleste asa cum palesc si povestile de iubire de peste vara.putini stiu ,insa,ca toamna melancoliile nu se ineaca ci se imbata cu vin rosu,sec sau dulce dupa gust. putini stiu ca vinul poarta gustul tuturor saruturilor verii. butoaiele aduna nostalgia infierbintelii,a fluturilor si mai ales a jocurilor crescute la rasarit. butoaiele .bolborosesc neincetat,isi fierb povestile,isi framanta soaptele… licorile lor vor fi dumnezeiesti.asa va fi si reintalnirea noastra:la un pahar de vin rosu cu un buchet rafinat si subtil.ca si povestea noastra.

Anunțuri

Un gând despre „povestea vinului

  1. Povestile de peste vara intr-adevar se inbata cu vinul de toamna,insa tot toamna spala de pe aleea parcului urma pasilor nostri….tot toamna m-a ametit cu mireasma de nuci, cu parfumul gutuilor si cu izul de racoare….si asa am uitat parfumul ce il purta asta vara. Insa ce nu poate face toamna este sa spele declaratia ce am scrijelit-o in nisipul asta vara pe plaja …pe ea o sa o gasesc tot acolo, caci marea, prietena mea buna o sa o pastreze in adancaul ei un an, o luna, o vesnicie….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s