sunt trista

sunt trista
nu stiu daca simti,dar sunt trista.
de departari,de munti
de izvoare.
sunt trista de mainile tale
pe care le-am uitat pe haina pe care mi-ai tinut-o cavalereste
cand am plecat
si am inchis silentios portiera.

sunt trista de gura ta
si de ochii tai verzi
pentru ca nu ti-am mai auzit rasul
si nu ti-am mai simtit
vorbele pe piele
de o gramada de vreme.

sunt trista de masini
care pleaca zilnic din orasul meu
si din care macar un sfert ajung in orasul tau
si care trec prin fata ta,pe langa tine,
si care nu-mi iau dorul cu ele
spre tine.

sunt trista de sufletul meu
care ridica amortit din umeri
cand mintea imi urla nebuna
credeam ca l-ai uitat?
sunt trista ca atunci
cand te intrebam ma mai iubesti
si tu ridicai amortit din umeri
prinvind in jos
fara sa zici ca nu,fara sa zici ca da.

sunt trista din cauza ta
ca traiesti fara mine
si ca nici nu-ti pasa
daca mai traiesc sau daca nu.

Anunțuri

4 gânduri despre „sunt trista

  1. cea mai mare dragoste a fost ultima 🙂
    o sa vina vremea ioana, cand te vei uita in urma, vei zambi, iar tristea nu va fi decat o amintire.

  2. Sunt fericit ca nu-ti simt tristetea. Sunt trist ca nu-mi simti fericirea. Si da, cred ca am uitat, si am uitat sa cred.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s