1 septembrie

mi s-au terminat orele lungi,largi si vaporoase de vara.e ca si cum frigul te face mai slab,mai ingramadit,mai strans de tine insuti.e ca si cum ai fi fost dintotdeauna ursuz,inchis la vorba si impaturit in haine fara nici un Dumnezeu.a venit toamna cu un 1 septembrie atarnat de un soare dragastos,cu strungareata,dar cu dimineti si seri infrigurate,ca si cum nu ar fi cunoscut nicicand dragostea calda si tandra a unei mame. primele zile de toamna n-au nici un fel de poezie,nici un fel de romantism intins pana la idilic.sunt ca un hamac intins inttre o extrema anuala si o jumatate de anotimp… e ca si cum pe jumatate de corp ti-ar fi cald,si pe o alta frig,ca si cum ti-ai stii numele si te-ai gandi indelung daca ai,sau daca ai avut vreodata prenume .. e ca si cum ai avea un lapsus pe limba,ca si cum ai sti ca urmeaza sa se intample ceva magnific ,ceva inedit dar care se lasa intentionat asteptat,aplaudat chiar,intarziindu-si aparitia,prin trimiterea unor substituiti plictisitori pentru a creste tensiunea asteptarii fabulosului. primelor zile le toamna ,ce sosesc cu trambite aduse de falfait sezonier de aripi ,le lipseste cu desavarsire autodeterminarea care sa le nasca specialul,frumosul,ineditul.efectiv,primele zile de toamna,sunt nici cum.nici nu exista.

Anunțuri

Un gând despre „1 septembrie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s