imi era teama ca aveau sa se oglindeasca trupurile noastre pe cerul luminat firesc de luna plina care pandea orice abur si emotie. doar campul inghetat bocna tinea cu incapatanare pamamntul sa nu explodeze in linistea noptii sub greutatea noastra. dar noi eram usori, ca doua fire de paie, dezradacinate.
10 ianuarie 2012
februarie 24th, 2012 at 03:18
paie in ianuarie?
februarie 24th, 2012 at 10:44
aham, din alea neculese.lasate sa rugineasca. si cand colo, au fost mai vii decat orice altceva